Gândire Critică

„Am ajuns pe Lună!” – Sau am ajuns doar la limitele încrederii? Când eram copil, aveam o carte mare cu imagini ale cosmosului. Pe una dintre pagini era fotografia celebră cu astronautul pe Lună, cu steagul american și Pământul plutind în fundal. Țin minte că mă uitam lung și mă întrebam: Cum au reușit? ... Peste ani, întrebarea s-a schimbat în: Oare chiar au fost acolo? Astăzi trăim într-o epocă în care a crede în adevăruri științifice a devenit opțional. Nu pentru că dovezile lipsesc, ci pentru că zgomotul conspirațiilor le acoperă. Iar mitul falsificării aselenizării este unul dintre cele mai longevive și mai populare astfel de zgomote. 🧠 De ce ne îndoim de ceea ce știința a demonstrat? Răspunsul e mai simplu decât pare: nu pentru că nu avem dovezi, ci pentru că ne-am pierdut încrederea . În guverne. În elite. În autoritate. Și într-un fel, ne-am obișnuit să credem că tot ce pare prea frumos ca să fie adevărat, trebuie să fie o înscenare. ...

Călin Georgescu și mitul marketingului politic   Călin Georgescu și mitul marketingului politic: între speranță și manipulare Într-o societate tot mai polarizată, apariția unor figuri politice precum Călin Georgescu reaprinde constant speranțele unui electorat dornic de schimbare profundă. Cu un discurs ce pare extras din manualele de idealism patriotic, Georgescu a fost, pentru unii, proiecția unui viitor curat. Dar cât din această imagine este autentic și cât e construcție strategică? Recent, site-ul Gândire Critică a publicat o analiză provocatoare, în cheie ironică, despre această figură și mitul construirii sale publice: 👉 Călin Georgescu Premier, strategie de marketing? Imaginea liderului providențial: un produs? Într-o epocă dominată de branding politic, e tot mai greu de distins între reală vocație publică și imaginea ambalată frumos pentru consum mediatic. De la casele promise la 35.000 de euro până la excluderi și trădări în...

  Cenzura rețelelor sociale: Protejăm democrația sau ne îndreptăm spre totalitarism digital? Într-o lume dominată de rețelele sociale, libertatea de exprimare se află într-o zonă gri, între protecția utilizatorilor și riscul cenzurii excesive. Moderarea conținutului a devenit o armă cu două tăișuri: pe de o parte, combate dezinformarea și discursul instigator la ură, dar pe de altă parte, creează precedentul periculos al suprimării opiniilor incomode. Recent, Uniunea Europeană a adoptat Digital Services Act (DSA) , o legislație menită să reglementeze conținutul digital, însă criticii avertizează că aceasta poate duce la o cenzură arbitrară. De asemenea, platformele mari precum Facebook, Twitter și YouTube elimină frecvent conturi sau postări sub pretextul „încălcării politicilor comunității”, fără o transparență clară a acestor decizii. Se pune întrebarea: ne protejăm democrația sau ne îndreptăm spre un model similar cu cel al regimurilor autoritare? Pentru o analiză detaliată a a...